fbpx

Expozitia Leonardo Da Vinci

Despre expoziție

În cadrul expoziției ”Leonardo da Vinci – Invențiile unui geniu”, vizitatorii vor putea observa de aproape zeci de modele realizate din lemn ale invențiilor lui da Vinci. Acestea nu au fost niciodată reproduse în timpul vieții marelui gânditor renascentist ci au fost realizate respectându-se întocmai notițele lui Leonardo de acum 500 de ani. Machetele sunt grupate în cinci categorii:

  1. mașinării pentru zbor
  2. mașinării hidraulice
  3. mașinării pentru construcții
  4. concepte pentru manufacturare
  5. mașinării de război

Invențiile lui Leonardo da Vinci au avut un impact major asupra dezvoltării societății și stau la baza unora dintre cele mai uzuale obiecte pe care le folosim astăzi. Arhitectura, astronomia, botanica, anatomia, cartografia, ingineria, geologia, matematica, fizica, muzica, teatrul, pictura sau sculptura sunt doar câteva dintre domeniile de activitate ale căror instrumente au fost realizate pornindu-se de la schițe creionate de Leonardo în urmă cu cinci secole. 

Modele expuse

1. Ridicător de coloane

Unele dintre schițele de mașini care apar în manuscrise nu sunt invențiile lui Leonardo, ci proiecte din epocă revăzute și îmbunătățite. Pornind de la sistemele desenate de Francesco di Georgio Martini și de către alți ingineri ai vremii, Leonardo a perfecționat mașina de ridicat coloane. Mecanismul este acționat prin rotirea unei manivele care pune în mișcare un cărucior pe care se așează coloana și un șurub fără sfârșit care va ridica partea opusă a coloane

2. Anemometru

Leonardo a desenat două tipuri diferite de instrumente pentru măsurarea vitezei vântului. Primul pe care îl observăm în schiță este ”anemometru cu lamele” sau cu ”pene” (în acea perioadă se foloseau penele pentru măsurarea vitezei vântului). Este o piesă de lemn gradată echipată cu o lamelă care se mișcă, mai mult sau mai puțin, în funcție de viteza vântului. Cel de-al doilea pe care îl observăm în această schiță din Codexul Arundel are piesa receptoare formată din tuburi conice. Putea fi folosit pentru a verifica dacă presiunea vântului, care produce rotirea aparatului, este proporțională cu deschiderea unghiulară a conurilor prin care trece aerul, în condițiile unei intensități constante a vântului. 

3. Barca cu seceră (escorpio)

Proiectul ”escorpio” (scorpionul) este remarcabil nu doar pentru puterea ofensivă dezvoltată de căderea instantanee a secerii de mari dimensiuni, ci și prin manevrabilitatea crescută oferită de platforma rotativă. Mecanismul de ridicare a secerii, acționat de o manivelă și de mai multe angrenaje, cât și căderea sa rapidă asigurau eficacitatea acestui mecanism. Ambarcațiunea era dotată cu un dispozitiv pentru protecția vâslașilor, alcătuit din scuturi rezistente, acoperite cu piei, care avea rolul de a atenua efectul lansării focului de la înălțime. 

4. Bicicleta

Este unul dintre multele mistere din jurul vieții lui Leonardo. În timpul restaurării Codexului Atlanticus s-au descoperit două pagini lipite, unde era reprezentată bicicleta. Linia desenului, lipsa detaliilor și semnătura ucenicului său, Salai, i-au determinat pe cercetători să spună că desenul nu-i aparține lui Leonardo ci elevului său, care ar fi putut copia bicicleta, văzând, probabil, un model în atelierul maestrului. 

Transformarea mișcării de rotație în mișcare de translație

Această mașinărie permite transformarea unei mișcări de rotație într-o mișcare de translație (mecanism bielă-manivelă). Era folosită îndeosebi în domeniul textil. 

5. Schimbător de viteze

În desen sunt reprezentate două roți dințate conducătoare (una conică și una cilindrică) care transmit mișcarea blocurilor formate din roți dințate de diametre diferite. Fiecare roată are viteză proprie, în funcție de timpul necesar de pentru executarea unei rotații complete. Sistemul este, în principiu, similar cu al schimbătorului de viteze al automobilelor din zilele noastre. 

6. Tun naval

Pentru războiul naval, Leonardo se gândește să echipeze bărci speciale cu platforme rotative pe care sunt așezate tunuri, în șiruri sau, ca în acest caz, un mare mortier pătrat din care se lansează ghiulelele (probabil incendiare) destinate scufundării navelor inamice. 

7. Tanc

Ideea unui vehicul acoperit, care să poată penetra liniile inamice, urmat de soldați, exista deja din Evul Mediu, fiind reluată frecvent în secolul al XV-lea. Leonardo a prevăzut un vehicul greu, de forma unei broaște țestoase, înarmat cu tunuri de jur împrejur, poate chiar ranforsat cu plăci metalice. Mișcarea, pentru care unii inventatori prevăzuseră pânzele, este încredințată de Leonardo unui sistem de angrenaje cuplat cu roțile, acționat cu manivele de către opt bărbați aflați în interior. S-a gândit chiar să folosească cai în locul oamenilor, dar probabilitatea ca animalele să se sperie din cauza zgomotului și a spațiului restrâns l-a făcut să renunțe la idee. 

8. Studiu pentru ridicarea obiectelor grele

Studiul ilustrează posibilitatea ridicării de mari greutăți cu eforturi minime. Greutatea obiectului ridicat, se distribuie pe fiecare scripete reducându-se, astfel, mărimea forței active. 

9. Lanțuri

Sunt multe și diferite tipurile de lanțuri pe care Leonardo le-a proiectat pentru transmiterea mișcării. Formele acestora și greutățile atașate la una dintre extremități ne fac să credem că au fost proiectate pentru acționarea mecanismelor orologiilor. Cea mai cunoscută întrebuințare a lanțului apare în una dintre cele mai faimoase schițe ale lui Leonardo: bicicleta. 

10. Cric

Acest mecanism este, cu siguranță, foarte cunoscut pentru toți cei care au încercat să schimbe roata unui automobil. Este alcătuit dintr-o manivelă, angrenaje de reducție și o cremalieră care urcă și coboară. 

11. Rulment cu bile

Utilizarea acestei piese de mașină se face pe scară largă în zilele noastre. Mai multe bile sunt așezate între două suprafețe în mișcare care, prin atingere, ar fi provocat un grad mare de frecare și, în același timp, uzura părților mecanice. Leonardo a perfecționat și acest sistem și a creat un element în formă de inel care menține o distanță fixă între vile astfel încât ele să se poată mișca fără a intra în contact. 

12. Deltaplan

Putem împărți mașinile de zbor proiectate de Leonardo da Vinci în funcție de două perioade diferite ale vieții lui. Mașinile din prima perioadă sunt acționate de forța omului. În a doua perioadă, Leonardo înțelege că forța omului nu este suficientă astfel că decide să valorifice forța vântului și a curenților de aer, realizând mașini precum deltaplanul. În plus, acestea sunt dotate cu cârmă, care permite reglarea zborului. 

13. Mașină de excavat

Randamentul crescut al acestei mașini este asigura de căderea greutății în mișcare, aceasta fiind echilibrată cu ajutorul unui sistem de contragreutăți. 

14. Macaraua lui Brunelleschi cu scripete central

În tinerețe, Leonardo a putut observa o mare varietate de mașinării pentru ridicarea greutăților. Florența era un șantier în aer liber și chiar Brunelleschi ar fi realizat câteva macarale pentru construirea cupolei Domului din Florența. Astfel și Leonardo a decis să proiecteze diferite macarale pentru ridicarea de mari greutăți. Macaraua cu platformă inelară este unul dintre rezultatele obținute. El a încercat să le perfecționeze pe cele existente, în special pe cele ale lui Brunelleschi. 

15. Ambarcațiune cu carenă dublă

Ambarcațiunea cu carenă dublă este, probabil, un sistem de navigare de apărare, utilizat în caz de război naval. Construcția oferă, în mod special, protecție împotriva scufundării. În eventualitatea în care nava inamică ar fi lovit cu armele sale flancul ambarcațiunii,s-ar fi umplut cu apă în mod uniform doar spațiul dintre pereții carenei, evitându-se astfel scufundarea. Este, cu siguranță, strămoșul compartimentelor etanșe care se regăsesc în construcția navelor moderne. 

16. Angrenaj cu axe concurente

Folosirea acestui tip de angrenaj era comună încă din timpul lui Leonardo. El a acordat o atenție specială studiului fricțiunii, randamentului și uzurii pieselor. Angrenajul era utilizat pentru transmiterea mișcării de rotație între arbori, ale căror axe se intersectează închizând între ele un unghi. 

17. Mașină cu suspensie

Este unul dintre cele mai cunoscute desene ale lui leonardo, o anticipare a automobilului modern. Este un vehicul automotor a cărui mișcare este dată de un mecanism cu arcuri care,, alungindu-se, transmit energia angrenajelor. 

18. Ciocan acționat de camă

Leonardo recurge adesea la folosirea camelor, mai ales pentru a impune o anumită lege de mișcare unui element translativ pe care îl comandă, spre exemplu pentru imprimarea unei lovituri cadențate, pornind de la mișcarea circulară. Astfel, mișcarea circulară se transformă în mișcare liniară, și invers. 

19. Modalitatea de a merge pe apă

Cu siguranță că Leonardo nu a fost primul care a studiat posibilitatea ca oamenii să domine apele. Peintre desenele sale se regăsește și acest tip de schiuri de dimensiuni apreciabile care ar trebui să îi permită omului să plutească pe apă, ajutat de niște bastoane. 

20. Ceas de noapte

Cu acest model de ceas, de o simplitate incredibilă, Leonardo demonstrează cum a rezolvat problema curgerii timpului în decursul nopții. A poziționat o lumânare aprinsă în dreptul unei rigle gradate pe care erau indicate orele. Datorită simplității sale putem presupune că acest model a fost utilizat de Leonardo care, adesea, din lumina blândă a serii și până noaptea târziu își petrecea timpul lucrând. 

21. Parasuta

Conform descrierii lui Leonardo, parașuta trebuia să fie realizată dintr-o pânză de in cusută sub formă de piramidă cu baza pătrată cu latura de 7 metri. Cu acest obiect, oricine ar fi putut să sară de la orice înălțime fără să-și asume vreun risc.

22. Pod în arc

leonardo ăi promitea Ducelui Milanului, Ludovic Sforza, niște poduri foarte ușoare și rezistente. Podul putea fi construit rapid, cu materiale ușor de găsit și de transportat (mici trunchiuri de copac și corzi robuste) și era folosit mai ales în scopuri militare: Cu ajutorul acestui pod, trupele putea traversa apa rapid și prin locuri neașteptate, fapt care contribuia la elementul surpriză, uneori esențial pentru o victorie într-o bătălie. 

23. Proiectile de formă cilindro-ogivală

Leonardo a intuit, cu ajutorul jeturilor de apă, influența vântului asupra traiectoriei ghiulelelor de tun. A rezolvat această problemă prin crearea unor proiectile cilindro-ogivale de o remarcabilă modernitate, de formă aerodinamică, prevăzute cu aripioare de direcționare. 

24. Reflector

O simplă cutie cu o lentilă montată pe unul dintre pereții laterali și având în interior o lumânare: aceasta este modalitatea prin care Leonardo face ”o lumină frumoasă și mare”.

25. Automatul / robotul

Leonardo este recunoscut ca fiind unul dintre părinții automatizării. A realizat, mai ales în domeniul scenografiei teatrale, diferite automate reprezentând, în special, animale (cai, lei, balauri etc). Printre desenele sale a fost descoperită schița unui mecanism destinat unui automat cu armură medievală care pare a fi fost folosit nu numai în reprezentațiile teatrale ci și la curțile regale unde, așezate în formație, în urma unei comenzi speciale ridicau brațele pentru salutarea monarhului.

26. Fierăstrău hidraulic

Există mai multe tipuri de mașinării cărora li se poate aplica energia apelor, și aici amintim fierăstrăul hidraulic. Apa pune în mișcare roata cu palete care acționează simultan fierăstrăul vertical și suportul mobil dispus orizontal pe care este așezat trunchiul de copac. Operațiunea de tăiere devine, astfel, automată. 

27. Șurubul lui Arhimede

Numele lui ne face să credem că acest dispozitiv era cunoscut încă de pe vremea vechilor greci. În perioada renascentistă era folosit la scară largă. Leonardo a desenat mai multe variante ale acestuia încercând să îl îmbunătățească. Dispozitivul permite ridicarea apei dintr-un bazin prin intermediul unei țevi în spirală înfășurată pe un corp cilindric, acționat fiind de o manivelă sau direct de forța apei. Acesta putea fi dublat pentru a putea conduce apa și la alte rezervoare. 

  1. Aparat de zbor cu propulsie verticală 
  2. Ambarcațiune cu vâsle rotative
  3. Elicopter
  4. Planor manevrabil
  5. Perpetuum mobile

Știați că

  • Leonardo da Vinci a început să realizeze disecția cadavrelor după ce a pierdut un prieten. A descoperit, astfel, cauza decesului: acumularea grăsimilor în sistemul circulator al organismului, fapt ce a dus la blocarea lumenului vaselor de sânge și, în cele din urmă, a produs infarctul. 
  • După disecția realizată pe cadavrul prietenului său și după ce a realizat că decesul a fost produs de consumul de carne, Leonardo da Vinci a devenit vegetarian și nu a mai consumat carne vreodată.
  • Datorită disecțiilor realizate de Leonardo da Vinci și a preciziei desenelor lui au apărut primele descrieri extrem de fidele ale corpului uman. Este primul om care a înfățișat riguros mai multe organe precum dinții, inima, creierul sau aparatul locomotor. Totodată a înțeles și a explicat circulația sângelui în organism, așa cum studenții la medicină o învață astăzi la fiziologie.
  • Deși multe dintre invențiile lui sunt folosite în zilele noastre în scopuri militare, Leonardo da Vinci nu a construit niciodată o mașinărie de război.
  • Leonardo da Vinci a lucrat în domenii care acum ar putea intra în descrierea postului de producător de teatru. Pornind de la aceste experiențe, Leonardo a inventat reflectorul, scena rotativă sau sistemul de scripeți pentru ridicarea și coborârea cortinelor.
  • Stră-strămoșul elicopterului de astăzi, desenul care înfățișează “șurubul aerian” – conceptul elicopterului – a fost, inițial, un element de scenografie și decor pentru o piesă de teatru, iar scopul lui era să aducă îngerii pe o scenă. 
  • Perfecțiunea și armonia au fost unele dintre preocupările importante ale lui Leonardo da Vinci. Pentru a înțelege și pentru a putea converti în arhitectura unei catedrale rapoartele incredibile ale naturii, Leonardo a efectuat peste 230 de măsurători ale proporțiilor corpului uman.
  • Conexiunea dintre artă și știință este ilustrată cel mai bine în faimosul desen care înfățișează corpul uman încadrat într-un cerc și într-un pătrat. Leonardo da Vinci a descoperit cartea a doua a lui Vitruvius, unul din cele mai bine păstrate manuscrise, în iulie 1492, în biblioteca bisericii din Pavia, de lângă Milano. A decis să ilustreze această conexiune dintre artă și știință prin celebrul desen care înfățișează corpul uman încadrat într-un pătrat și un cerc.